Pentru fiecare din noi, construirea unui viitor financiar lipsit de griji începe încă de la primul loc de muncă, printr-o strategie de suplimentare a veniturilor la vârsta încheierii activității.
Un raport recent emis de Comisia Europeană indică faptul că sistemul public de pensii din România oferă un nivel satisfăcător de beneficii în prezent, iar rata de înlocuire (indicatorul care arată cum este afectat venitul după ieșirea la pensie) este peste media europeană.
Ce ne facem, însă, în momentul în care fondurile publice de pensii sunt alimentate de angajați cu salarii mici?
S-a constatat că statul nu mai are de unde face rost de pensii care să se ridice la nivelul așteptărilor populației iar rata de înlocuire este prognozată să se înjumătățească până în 2056. Pentru persoanele cu venituri medii, acest indicator va trece pragul de 30%, față de 66% cât este acum, iar cei mai afectați de modificarea ratei de înlocuire vor fi angajații cu venituri mari, pentru care rata va coborî sub 20%.
Fondul Monetar Internaţional estimează în România un deficit bugetar 3,9% pentru 2018 din PIB, deficit care poate fi redus prin eficientizarea cheltuielilor, reforma managementului fiscal, amânarea creșterii punctului de pensie și creșterea duratei carierei. Analizând aria colectării TVA-ului, România are un decalaj, adică o diferență enormă față de ceea ce ar putea colecta și ceea ce colectează de fapt.
În acest context, pensia privată este cea care va face diferența dintre un nivel de trai decent și supraviețuire după 2030, lucru care încurajează consolidarea acestui sistem pentru a putea compensa, într-un fel, reducerea standardului de viață al românilor.